În atenția noului guvern,
O propunere de strategie de guvernare pentru ”telecomunicații”
De câțiva ani România tot amână licitația 5G. Prima planificare a licitației, anunțată în 2017, a fost pentru anul 2018. A urmat amânarea pentru anul 2019, apoi pentru 2020 și, în fine, amânarea pentru trimestrul II din anul 2021, conform planului ANCOM.
OUG114/2018 și proiectul de ”lege 5G” - obstacole majore în calea tehnologiei 5G
Dacă în anul 2019 OUG114/2018 avea să bulverseze telecomunicațiile noastre și să amâne licitația 5G cu un an, în anul 2020 obstacolul a fost proiectul de lege 5G, care propunea autorizarea furnizorilor de echipament telecomunicații, o premieră în Uniunea Europeană.
1. Identificarea problemelor care blochează licitația 5G
Două sunt problemele care au blocat licitația 5G în România: securitatea noilor rețele 5G și, mai ales, interzicerea fabricanților chinezi impusă de memorandumul România-SUA, corelarea acestora ducând la blocajul din anul 2020.
1.1 Securitatea rețelelor 5G
Din cauza arhitecturii mai puțin centralizate, a puterii mari de calcul, a nevoii de a dispune de mai multe antene și a dependenței sporite de programe informatice, rețelele 5G oferă mai multe puncte de acces potențiale pentru atacator. In plus, dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, securitațea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului şi de memorandumul România - SUA.
1.2 Fabricanții chinezi
Interzicerea fabricanților chinezi a fost cerută de SUA de ceva vreme. Motivul invocat - securitatea rețelelor de telecomunicații și scurgerile de informații care ar putea avea loc către China. Un alt motiv - războiul comercial dintre SUA și China, la care a fost ”invitată” să participe și România prin memorandumul România - SUA. De menționat că sunt țări care nu s-au alăturat acestui război comercial neinterzicând fabricanții chinezi.
În 16 octombrie 2020 Japonia anunța că nu va interzice fabricanții chinezi de la construirea noilor sale rețele 5G.https://www.totaltele.com/507537/Japan-resists-US-calls-for-blanket-ban-on-Chinese-telecoms-tech?utm_campaign=364200%20-%20Total%20Telecom%20Newsletter%2016102020&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&evtuEID=0.0000&evtuID=CTRHD000002167356&elqTrackId=6ca6a75fe4ff43eca1fce3fd8d2f066e&elq=b26aca8d331c4dbd8549501d8949b938&elqaid=194314&elqat=1&elqCampaignId=62126
Japonia se alătura, astfel, Coreei de Sud, care anunțase aceiași decizie cu o zi înainte. https://www.lightreading.com/5g/south-korea-pushes-back-against-us-pressure-on-huawei---report/d/d-id/764668?itc=lrnewsletter_lrdaily&utm_source=lrnewsletter_lrdaily&utm_medium=email&utm_campaign=10162020
Japonia are o economie și rețele de comunicații foarte dezvoltate și ar putea suporta efectele economice ale interzicerii fabricanților chinezi (investiții mărite, întârzieri în implementare, dezvoltare economică) mult mai ușor decât România și totuși nu și-a permis să-i interzică. Pe lângă rețele de comunicații dezvoltate, Japonia mai are și fabricanți locali de echipament 5G: NEC în creștere rapidă în ultimul an și Fujitsu. Într-o situație similară este și Coreea de Sud, al cărui fabricant 5G în creștere rapida este Samsung.
Brazilia nu se lasă convinsă să interzică fabricanții chinezi de la realizarea rețelelor 5G, motiv pentru care SUA i-a oferit US$1 miliard. https://www.totaltele.com/507589/US-puts-its-money-where-its-mouth-is-with-1bn-financing-offer-for-Brazil-to-ditch-Chinese-5G?utm_campaign=364200%20-%20Total%20Telecom%20Newsletter%2021102020&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&evtuEID=0.0000&evtuID=CTRHD000002167356&elqTrackId=43e68c1bd367438386aac8379df35355&elq=fdeec18701e8405480ebd829b9808b6a&elqaid=195614&elqat=1&elqCampaignId=62472
Deși operatorilor brazilieni li s-a oferit sprijin financiar de către SUA pentru a opta pentru echipament de la furnizorii occidentali, aceștia nu au fost dispuși să-și reducă opțiunile și au testat deja echipamentele Huawei înainte de o licitație 5G.
În Anglia, țară care a interzis din vara 2020 fabricanții chinezi, Huawei a fost selectat să construiască o rețea privată 5G la Cambridge Science Park, Universitatea Cambridge. Scopul este de a oferi un mediu de testare pentru Cambridge Wireless: vehicule autonome, energie curată, chirurgie la distanță, precum și tehnologia 5G. Comunitatea de cercetare Cambridge Wireless refuza să accepte consensul politic din Marea Britanie prin parteneriatul cu Huawei pentru cercetări în domeniul tehnologiei 5G.
https://telecoms.com/507420/huawei-selected-to-build-cambridge-wireless-private-5g-testbed/
La început de an 2021, Borje Ekholm, director executiv Ericsson, incerca să convingă guvernul suedez să nu interzică fabricanții chinezi de la realizarea rețelelor 5G din Suedia.
https://telecoms.com/508005/ericsson-ceo-reportedly-lobbies-swedish-government-about-huawei-again/
Este clar că interzicerea fabricanților chinezi de la construirea noilor rețele 5G nu este o problemă de securitate a rețelelor 5G, ci mai degrabă una de natura politică, comercială.
În ultimii 10-15 ani și Europa a avut litigii comerciale cu China, motivul invocat fiind sprijinul de care se bucură companiile chineze din partea statului chinez, considerat avantaj competitiv. Unele dintre litigii s-au rezolvat prin noi acorduri comerciale.
2. Soluționarea problemelor identificate
2.1 Securitatea rețelelor 5G
Dată fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile reţelele 5G, securitaţea ciberbetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului şi de memorandumul România - SUA. Este o problemă tehnică și, ca atare, trebuie rezolvată de tehnicieni. Astfel, guvernanţii ar trebui să prevadă un cadru - o agenţie naţională: CERT.ro, sau preconizatul DNSC, de exemplu şi măsuri pentru prevenirea şi detectarea atacurilor cibernetice. Cum a făcut Anglia, care a desemnat NCSC cu supravegherea securităţii reţelelor (https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6). Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea reţelelor (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures). Niciunul dintre aceste instrumente nu face, referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicaţii, ci doar la securitatea cibernetică.
România, ţară membră a Uniunii Europene ar trebui să aibă o abordare europeană: să se ralieze practicilor europene şi să transpună în plan local instrumentul de securitate al UE, cerut și de operatori https://www.zfcorporate.ro/business-hi-tech/liudmila-climoc-ceo-orange-romania-sunt-necesare-investitii-19732290 şi să rezolve, astfel, problema securitaţii reţelelor.
2.2 Fabricanții chinezi
Dacă România decide să se alăture războiului comercial SUA - China ar trebui să o spună clar și nu să se joace de-a consultarea (a se vedea proiectul de lege 5G) anunțând:
- un termen de la care operatorii noștrii nu mai pot instala echipament chinez,
- un termen până la care operatorii noștrii trebuie să înlocuiască echipamentul chinez instalat
- despăgubirea operatorilor (înlocuire echipament chinez, etc.): documente, termen plată, etc. Și alții despăgubesc pagubele pricinuite:
Și, desigur, să-și asume consecințele interzicerii fabricanților chinezi.
3. Consecințele interzicerii fabricanților chinezi
Printre efectele economice ale interzicerii fabricanților chinezi de la realizarea rețelelor 5G din România se pot cita: (https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-08-13T16:00:00%2B03:00&max-results=7 analiza din 29 iunie 2020)
- scăderea competitivității pieței furnizării de rețele de telecomunicații - indexul HH, al competitivității crescând de la 3495 în anul 2018 la 4550 în cazul restricționării fabricanților chinezi, valoare asociată unui duopol. Valoarea maximă pentru piețe competitive este 1800!
Pe termen lung ar fi posibil să apară noi furnizori totali 5G: NEC, Samsung, Fujutsu.
- creșterea investițiilor în noile rețele cu valori de 8%, 19% și 25%, pentru scenarii de investiții cu cost scăzut (utilizări banale: acces), mediu (moderate) și mare (bazate pe latența scăzută - aplicații critice în transport, sănătate, energie, etc). La un cost mediu de €1 miliard/rețea (Orange și Vodafone au investit fiecare câte €3miliarde în rețelele 2G, 3G și 4G), investițiile într-o rețea 5G ar crește cu valori de €80, €190 sau €250 milioane. Pentru patru rețele rezultă valori între €320 și €1000 milioane.
La aceste valori €320, €760 și €1.000 milioane s-ar putea adăuga și costurile înlocuirii echipamentelor deja instalate de către fabricanții chinezi, de peste €500 milioane, putând rezulta valori între €0,8 si €1,5miliarde, €1miliard putând fi considerată o valoare medie rezonabilă. https://nicolaeoaca.blogspot.com/2020/07/
Aceste costuri suplimentare vor fi suportate de către operatorii de comunicații mobile de pe o piață cu o valoare de cca €2,5 miliarde/an, fiind transferate utilizatorilor finali prin tarife mărite și întârziind adoptarea noilor servicii. Costurile se vor regăsi în toate produsele și servicile care vor avea în structura de cost noile servicii, fiind deci transferate economiei naționale.
- întârzierea accesului la noile servicii: creșterea costului investițiilor ca urmare a restricționării furnizorilor chinezi de la furnizarea de rețele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației țării. Obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu doi ani prin nerealizarea licitației 5G în anul 2019 și 2020, iar prin creșterea costului învestițiilor în rețele 5G și în aceleași condiții de finanțare a operatorilor, aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel obiectivele propuse în Strategia 5G pentru România și beneficiile asociate s-ar putea realiza cu o întârziere de încă un an în scenariul de cost mediu.
- încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice - întârzierea instalării rețelelor 5G și a adoptării noilor servicii va conduce la încetinirea inovației tehnice și a progresului economic. Este dificil de concretizat pierderile permanente în PIB-ul țării, dar s-ar putea prognoza realizarea cu doi-trei ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G. Mai sigură ar fi prognozarea distanțării României în coada clasamentului DESI, al economiei și societății digitale din Uniunea Europeană, unde nici acum nu stăm prea bine.
DESI2020, Digital Economy and Society Index
Sursă: Comisia Europeană
4. Ce ar trebui să facă guvernanți pentru implementarea cu succes a tehnologiei 5G?
Noul ministru al telecomunicațiilor va trebui să rezolve rapid problemele care blochează implementarea tehnologiei 5G în România:https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-10-05T16:31:00%2B03:00&max-results=7&start=14&by-date=false 25 sep 2020
- retragerea proiectului de lege 5G pentru reconciliere cu piața telecomunicațiilor. La fel ca în anul 2019, când după retragerea prevederilor ”telecom” din OUG114/2018 a urmat o reconciliere a guvernanților cu piața și în acest an va urma o detensionare a relațiilor retrăgând proiectul de lege 5G. Retragerea trebuie făcută rapid.
- rezolvarea problemei securității rețelelor 5G și a memorandumului România-SUA. Dat fiind complexitatea noii tehnologii și multitudinea de obiecte care se pot conecta la rețelele 5G, securitațea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare, securitatea noilor rețele 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni, România trebuind să se alinieze practicilor din Uniunea Europeană.
Este necesar un cadru instituțional - o agenție națională responsabilă pentru securitatea cibernetică: CERT.ro, de exemplu, sau preconizatul DNSC și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice: setul de măsuri privind securitatea rețelelor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, prezentat de Comisia Europeană și cerut și de operatori https://www.zfcorporate.ro/business-hi-tech/liudmila-climoc-ceo-orange-romania-sunt-necesare-investitii-19732290.
- ghișeul on-line unic pentru autorizare infrastructură funcțional înainte de licitație! Licențele 5G fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! (A se vedea experiența RoNet!) Conform documentației licitației 5G noile frecvențe 5G necesită instalarea a multe zeci de mii de noi site-uri pentru antene pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat. Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri antene) este necesar un act (lege, HG, etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine operează ghișeul on-line. Germania a făcut aceasta încă din 2016. https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for- germany.pdf?__blob=publicationFile
Actul ar trebui să intre în vigoare înainte de licitația 5G, prevăzând o autoritate centrală, ANCOM, de exemplu, care să opereze ghișeul on-line pentru autorizarea infrastructurii 5G în timp rezonabil (câteva zile), oferind astfel garanții operatorilor că vor putea folosi licențele 5G.
- Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G, elaborate sub ”stresul” OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, care vedea în licitație doar o sursă de bani, trebuie rescrise pentru a avea în vedere reducerea decalajului digital al țării. De exemplu:
• Prețuri de pornire licențe adecvate reducerii decalajului digital. Deși prețurile par la nivel european (€/MHz/locuitor) nu se ține seamă de decalajul digital al țării noastre și de faptul că implementarea tehnologiei 5G ar putea produce șocul care să ”scoată” România din coada clasamentului DESI. De exemplu, oferirea gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce acest salt digital.
• Plata taxelor de licențiere în câțiva ani, nu în 15 zile! Dacă totuși licențele nu se vor oferi gratuit, pentru a stimula implementarea și adoptarea rapidă a tehnologiei se recomandă ca plata licențelor se facă în câțiva ani, pentru acoperire 5G rapidă.
• Tarife de utilizare a spectrului rezonabile. Deși au fost reduse tarifele pentru unele benzi de frecvențe și mărite pentru altele, noile tarife propuse sunt încă prea mari alimentând în continuare excedentul bugetar al ANCOM. Ar trebui reduse la jumătate! https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2019-12-04T19:08:00%2B02:00&max-results=7&start=6&by-date=false (23 nov 2019)
• Prezervarea competiției. Comparativ cu licitația din 2012, documentația licitației 5G nu face referiri la folosirea noii tehnologii 5G de către operatorii de rețele mobile virtuale și nici la roamingul național. Nu introduce stimulente pentru operatorii de rețele 5G care se obligă să găzduiască operatori de rețele mobile virtuale, foarte importanți într-o piață care s-ar putea consolida. A se vedea vânzarea Telekom Romania !
Nu sunt create condiții nici pentru intrarea de noi operatori - spectru dedicat.
- stimularea utilizării serviciilor 5G - angajamentul executivului pentru folosirea noilor servicii. Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.) din cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente, etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării rețelelor 5G și reducerea decalajului digital. Strategia 5G pentru România trebuie să prezinte angajamentul ferm al executivului în folosirea serviciilor noii tehnologii în toate entitățile de stat pentru creșterea eficienței, debirocratizare și transformare digitală.
- stimularea proiectelor pilot bazate pe tehnologia 5G Tot în Strategia 5G pentru România ar trebui prevăzută stimularea proiectelor pilot pe baza noii tehnologii 5G (oraș inteligent, sănătate, etc.), susținute financiar de către guvern cum procedează alte țări.
https://telecoms.com/508192/uk-government-chucks-some-money-at-a-few-5g-bright-ideas/
Ar putea fi luate în considerație fonduri din telecomunicații: rezultatul licitației 5G, excedentul bugetar al ANCOM (?), vânzarea de active.
Dacă aceste probleme se vor rezolva rapid (ianuarie-februarie 2021) am putea avea licitație 5G în prima parte a anului 2021 conform planului ANCOM și premize pentru o implementare de succes a noii tehnologii.
Noua coaliție de guvernare ar fi trebuit să înceapă construirea echipei executive cu ministerul ”telecomunicațiilor”, pentru a putea pune la baza administrării țării transformarea digitală, pentru recuperarea decalajelor digitale și economice, pentru a evita bâlbâielile din ultimul an când practic nu s-a făcut nimic. Cum nu a făcut-o este posibil să ne aștepte noi ”surprize”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu