Impactul economic al interzicerii fabricanților chinezi
de la realizarea rețelelor 5G în România
Care ar putea fi impactul economic al interzicerii fabricanților
chinezi de la implementarea tehnologiei 5G în României prin prisma studiului
Oxford Economics? Dificil de estimat dat fiind:
- diferențele majore (PIB, economie, populație,
suprafață, strategie) dintre țara noastră și cele opt țări analizate în studiul
Oxford Economics
- lipsa unor obiective și termene clare privind
implementarea tehnologiei 5G la noi,
- turbulențele prin care trece piața noastră de
telecomunicații: desființarea ministerului, amânarea sine die a licitației 5G, turbulențele politice, etc.
- condiții neprielinice implementării tehnologiei 5G în
România: lipsă ghișeu unic autorizare infrastructură, proiecte pilot, angajamentul
ferm al executivului în utilizarea noii tehnologii, etc.
1. Obiective impuse de România în privința tehnologiei 5G
Strategia 5G pentru România propune ca în
orizontul anului 2025 în România să beneficieze de acoperire cu servicii 5G:
§ toate
centrele urbane funcționale, adică 54% din populație, sau circa 11
milioane locuitori
§ neîntreruptă pe întreaga lungime a autostrăzilor, drumurilor expres și căilor ferate
modernizate, finalizate la data adoptării prezentei;
§ aeroporturile
internaționale, porturile maritime
și fluviale, acoperite indoor și
outdoor în scenariul de comunicații tip mașină;
§ primele 10
parcuri industriale din România
(din punct de vedere al cifrei de afaceri), acoperite indoor și outdoor în
scenariul de comunicații tip mașină.
Folosind estimări la nivelul UE, în Strategia 5G pentru România se prognozează vag un necesar de
investiții în rețelele 5G de €2,3 miliarde,
nefiind asociată cu valori și termene pentru acoperirea cu semnal 5G. Să aminitm
că investițiile Orange România și Vodafone România se cifrau la €3 miliarde pentru fiecare
operator până în anul 2018 pentru cele trei rețele 2G. 3G. 4G, rezultând astfel
circa €1 miliard/rețea
mobilă pentru fiecare operator, valoare care ar putea fi valabiă și pentru
tehnologia 5G.
Beneficiile implementării tehnologiei 5G estimate în Strategia 5G pentru România sunt:
- €4,7
miliarde și crearea a peste 252.000 locuri de muncă, prin efectele de
multiplicare, folosind deasemenea o analiză a
Uniunii Europene și fără a se preciza un termen;
- ”transformarea mijlocită de investițiile în IoT și digitalizarea
industrială în România vor aduce creșteri semnificative ale cifrei de afaceri
din industrii inteligente, de la US$3,7 miliarde în 2020 la US$9 miliarde în
2026. Aportul 5G la realizarea acestor
valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026”.
Aceste obiective erau propuse în vara anului 2019 în plin
proces de pregătire a licitației 5G care trebuia să aibă loc spre finele anului
trecut. Apoi licitația a fost amânată pentru prima parte a anului 2020, pentru
ca memorandumul România - SUA să provoace, la începutul anului 2020, o nouă
amânare, sine die.
2 Piața furnizării de echipament de rețele din România
Potrivit analizei Mai are nevoie România
de fabricanții chinezi? publicată în 20
ianuarie 2020 pe https://nicolaeoaca.blogspot.com/ cel mai important furnizor de rețele de
telecomunicații este grupul Ericsson & Kathrein cu o cifră de
afaceri cumulață estimată la aproape €320
milioane în anul 2018, urmat de Huawei cu afaceri de circa €200 milioane (rețelele contribuie cu circa 50% din cifra de afaceri) și Nokia (împreună
cu Alcatel) cu circa €100 milioane. Pe piață mai sunt prezenți, cu
cifre de afaceri mai mici, Cisco, Intrarom, ZTE
. Sursa: Ministerul Finanțelor
3. Impactul restricționării competiției pe piața de furnizare de rețele
Pentru anul
2018, piața furnizorilor de echipamente de telecomunicații se poate estima la
circa €665 milioane, o contribuție importantă având
grupul Ericsson & Katherein - aproape 48%, urmat de Huawei cu circa 31% și
Nokia cu aproape 15%.
Restricționarea unor fabricanți importanți de echipamante
de telecomunicații va duce la modificarea acestor cote de piață și întărirea
poziției, mai ales, a fabricanților importanți rămași, în final la o piață mai
puțin competitivă. Pentru calculul noilor cote de piață s-a presupus că prin
restricționarea Huawei (ZTE are o cotă de piața mică), fabricanții mari
Ericsson și Nokia vor prelua cea mai mare parte a comenzilor de echipamente 5G. Și poziția
furnizorului Cisco s-ar putea întări ușor, dat fiind parteneriatul cu Ericsson.
Astfel, cotele de piață ale fabricanților Ericsson și Nokia vor crește la circa 60%,
respectiv 30%, iar piața ar deveni un duopol.
Sursă: Ministerul Finanțelor, estimări autor
Competitivitatea pieței furnizorilor de rețele de
telecomunicații se poate măsura prin indexul Herfindahl Hirschman (HHI), definit
ca suma pătratelor procentelor cotelor de piață. Pentru o piață competitivă
indexul trebuie să fie cel mult 1.800. Conform studiului Oxford Economics piața
mondială a furnizării de rețele de telecomunicații nu este competitivă, indexul
având anul trecut, la nivel global, valoarea 2.348. Piața românească este și
mai puțin competitivă, indexul având o valoare mult mai mare - 3.495! De
menționat că o contribuție importantă la această valoare o are achiziția Kathrein
de către Ericsson, (anunțată anul trecut): doi furnizori cu activități
complementare, prin fuziunea cărora va rezulta un furnizor total de echipamente
pentru rețele de telecomunicații. Desigur, cu o cotă de piață mai mare.
Sursa: Oxford Economics, Ministerul Finanțelor, estimări
autor
Prin restricționarea fabricanților chinezi (Huawei, mai
ales) piața va deveni și mai necompetitivă, valoarea indexului crescând la 3.454
la nivel global și la 4.550 pentru România, aproape triplu față de valoarea de
1.800 acceptată ca limită a unei piețe competitive. Valoarea 4.550 este specifică
piețelor duopoliste!
Acest lucru ar trebui să dea de gândit în primul rând Consiliului
Concurenței, care ar trebui să alerteze decindeții politici. Evident că efectul
acestei perturbări va trebui suportat de către operatorii de telecomunicații, care
îl vor transfera către întreaga economie și societate românească.
4. Impactul economic al restricționării fabricanților chinezi în România
Rezultatele studiului Oxford Economics sunt bazate pe
presupuneri legate de potențialele beneficii ale tehnologiei 5G dar și pe reacții
la restricțiile asupra competiției concretizate în trei scenarii de
cost/investiții: scăzut (utilizare banală - acces de mare viteză, substitut la
fibra optică), mediu și ridicat (comunicații ultra reliabile, cu latență
scăzută care permit aplicații critice în transport, sănătate, energie, etc. și
care necesită investiții mai mari). Aplicațiile cele mai probabile în România,
cel puțin pentru început, vor fi cele cu investiții mai mici - acces de mare
viteza, orașe inteligente, etc. - astfel că dintre cele trei scenarii cele mai
plauzibile pentru România sunt scenariile cu cost scăzut și apoi mediu.
Potrivit studiului Oxford Economics, restricționarea unor
jucători importanți de pe piața furnizării de rețele de telecomunicații va
conduce la:
- creșterea investițiilor operatorilor de comunicații
mobile, provocată de mărirea prețurilor,
- reducerea profitului operatorilor din cauza costurilor mărite
și a întârzierilor în instalarea rețelelor 5G,
- probleme cu finanțarea și costuri mai mare ale finațării,
costul crescut conducând la întârzieri în instalarea rețelelor 5G,
- scăderi ale productivității în sectorul de
telecomunicații, care se vor propaga către economie.
Principalele concluzii ale studiului Oxford Economics
aplicabile României sunt :
- restricționarea unor furnizori importanți (Huawei) de la
construirea de rețele 5G va crește
costurile generale cu investițiile în rețelele 5G. Pentru România și pentru
cele două scenarii considerate - cost scăzut și cost mediu - aceste valori pot
fi 8-9%, respectiv 16-19%, și agregat 8-19%! Aceasta ar însemna creșterea
costului investițiilor cu valori între €180 și €440 milioane a valorii de €2,3 miliarde estimată pentru rețelele 5G în Strategia 5G pentru România. Sau, creșterea cu valori
între €80 și €190
milioane pentru fiecare rețea 5G dacă luăm în considerație investiții de €1miliard pentru
realizarea unei rețele 5G în România.
- creșterea costurilor investițiilor ca urmare a
restricționării unor furnizori importanți în furnizarea de rețele 5G va
întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației României în
următoarea decadă. Trebuie spus că obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin nerealizarea
licitației 5G în anul 2019. Adică, obiectivele de acoperire prezentate la pct.
1 ar putea fi realizate în anul 2026 dacă licitația 5G va avea loc în acest an
și dacă nu vor fi restricționați unii fabricanți. Prin creșterea costului
învestițiilor necesare rețelelor 5G și în aceleași condiții de finanțare a
operatorilor, aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la
termenele propuse. Astfel acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România s-ar putea realiza cu o întrârziere de aproape
un an în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027! Să amintim că 46% din
populația României locuiește în zonele rurale pentru care Strategia 5G pentru România nu-și propune obiective și termene!
- întârzierea instalării rețelelor 5G va conduce la
încetinirea inovației tehnice și a creșterii economice. Aici situația este și
mai complicată dat fiind specificitatea României (economic, politic, ec.) fiind
dificil de concretizat pierderile permanente în PIB-ul țării din anul 2035. (Nu
știu dacă există prognoze până în anul 2035!) Cel mult s-ar putea prognoza
realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G
prevăzute la pct. 1, pentru care nu s-au prevăzut niciun termen! Mai sigură ar
fi prognozarea distanțării României în coada clasamentului DESI, al economiei
și societății digitale din Uniunea Europeană.
Strategia 5G pentru România și documentația
licitației 5G ar rebui actualizate, adaptate noilor condiții, rescrise cu
obiective și termene clare care să stimuleze adoptarea noii tehnologii și să se
evite astfel accentuarea decalajului digital.
În actualul context politic învolburat, pot fi suficiente
și convingătoare aceste argumente pentru deblocarea procesului de implementare
a tehnologiei 5G în România?
