Un președinte pentru ANCOM - Alexandru Petrescu!

O știre de astăzi 24 martie 2017 anunța plecarea domnului Cătalin Marinescu din funcția de președinte al autorității naționale de reglementare a telecomunicațiilor, ANCOM, după 8 ani la conducerea instituției cu rezultate remarcabile. A fost cel mai lung și cel mai eficient mandat de la înființarea autorității din 23 septembrie 2002. Timpul și priceperea permit să construiești!

A fost mandatul în care România a organizat prima licitație de spectru din istoria sa în anul 2012, licitație în care s-au acordat 485 MHz in benzile de frecvențe de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz si 2600 MHz și care a adus statului român venituri de peste €682 milioane.

A fost un mandat în care ANCOM s-a impus prin prestația sa pe plan intern, ca autoritate autoritară și pe plan internațional, atât în regiunea noastră, unde a reușit să coaguleze interese regionale (promovarea licitațiilor ca modalitate de alocare a spectrului de frecvențe, armonizarea folosirii dividendului digital, etc.) propunând, fondând și menținând activ un grup regional, cât și pe plan european prin poziții de prestigiu și mare responsabilitate în diverse organisme internaționale.

A fost un mandat în care s-a pus ordine în activitatea de reglementare și monitorizare a comunicațiilor electronice românești prin transpunerea și aplicarea, relativ rapid, a recomandărilor și legislației Uniunii Europene în plan local.

Ce-l așteaptă pe noul președinte ANCOM ? Păstrarea competitivității industriei în condițiile unei tendințe tot mai puternice de concentrare pe plan mondial, eliminarea tarifelor de terminare în rețelele de telefonie mobilă, deschiderea rețelelor de comunicații mobile, protejarea românului consumator al serviciilor de comunicații electronice, licitația pentru licențe 5G, accesul la Internet de mare viteză în sfera serviciului universal, etc.

Piața românească de comunicații electronice este una matură cu o competiție puternică, tarife și venituri în concordanță cu nivelul de trai și are nevoie în continuare de un profesionist, un specialist la conducerea autorității de reglementare care să mențină intersul investițiilor în această piață

.

Acum ceva vreme se anunțase candidatura domnului Alexandru Petrescu, pe atunci director executiv al Poștei Române, la funcția de președinte ANCOM, iar acum prin vacantarea postului acesta poate deveni președintele autorității. Experiența și pregătirea îi pot fi de folos in viitoarea funcție, atât dânsului cât și autorității.

Presupunând că dânsul ar putea fi în continuare interesat de această funcție, delicată pare a fi numirea, dat fiind faptul că este ministru al actualului guvern și ar trebui deci o demisie din guvern. Cum primul ministru al guvernului a fost relativ recent și ministru al telecomunicațiilor sunt convins că va înțelege importanța numirii unui profesionist la conducerea autorității care monitorizează o industrie cu venituri de aproape 4 miliarde euro și care stă la baza progresului economic al oricărei țări.

Numirea domnului Alexandru Petrescu la conducerea ANCOM ar fi benefică atât pentru industrie, pentru autoritate cât și pentru actuala guvernare. 

România consecventă în clasamentul DESI!

În 3 martie 2017, Comisia Europeană a publicat DESI 2017,

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-17-352_en.htm?newsletter_id=1&utm_source=dae_newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=DSM%20Newsroom&utm_content=Digital%20Economy%20and%20Society%20Index%20(DESI)%202017%20-%20FAQs&utm_term=Digital%20Scoreboard&lang=en

indexul pentru economia și societatea digitală al țărilor membre UE aferent anului 2017, in care România își păstrează cu consecvență poziția din anii trecuți.

Indexul DESI 2017

Indexul DESI este unul compozit format din cinci indicatori - conectivitate (utilizarea accesului de banda largă la punct fix sau mobil, viteze, tarife), capital uman (utilizare internet, competențe digitale de bază și avansate), folosire internet (utilizarea conținutului de către cetățeni, comunicare și tranzacții on-line), integrarea tehnologiei digitale (digitizarea afacerilor și e-commerce) si servicii publice digitale (eGuvernare).

În clasamentul UE după indexul compozit DESI2017 România ocupă cu consecvență locul 28, ultim, rezultat al prestațiilor la toți cei cinci indicatori.

Sursă: Comisia Europeană

Nici evoluția din ultimii ani nu este una deosebită, poziția din anul 2014 influnțând decisiv această evoluție și poziția din acest an, alături de evoluții recente timide.

Sursă: Comisia Europeană
  

Evoluția acestui indice compozit începând cu anul 2014 nu este una deosebită, România părând a se distanța în coada clasamentului.

Sursă: Comisia Europeană

1. Conectivitate  

Comunicatul Comisiei Europene arată că 74% din locuințele europene sunt conectate la Internet, din care peste o treime la viteze foarte mari. Numărul abonamente de mare viteză a crescut cu 74% în ultimii doi ani, iar rețelele mobile 4G acoperă, în medie, 84% din populație.    

Sursă: Comisia Europeană

Conectivitatea este indicatorul la care România are cea mai buna performanță și clasare dintre toți cei cinci indicatori ai indexului compozit - locul 21 în 2016 și, în scădere, locul 22 în 2017. O contribuție importantă la această clasare o are proporția ridicată de abonamente la servicii de mare viteză la punct fix, România clasându-se pe locul 2 atât în 2016 cât și în 2017, rod al rețelelor de mare viteză construite de operatorii noștri. Deasemenea, din ce în ce mai multe persoane utilizează serviciile mobile de mare viteză. Deși spectrul disponibil este în creștere, acoperirea rețelelor fixe și mobile (4G) de mare viteză rămâne una dintre cele mai scăzute din UE.

Evoluția din ultimii ani nu dă speranța unei recuperări spectaculoase.

Sursă: Comisia Europeană

2. Capitalul uman

Indicatorul capitalul uman combină aptitudinile digitale de bază ale populației și utilizarea internetului, luând în considerare și abilități avansate, precum și numărul de specialiști TIC, absolvenții în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Rezultatele arată că, în timp ce folosirea internetului este în creștere, 44% dintre europeni încă nu dispun de abilități digitale de bază.

Sursă: Comisia Europeană

În clasamentul acestui indicator România ocupă cu consecvență ultimul loc, la mare concurență cu vecinii de la sud, in principal din cauza utilizării reduse a internetului, dar și a aptitudinile digitale de bază ale populației și a specialiștilor TIC. O mai bună clasare, locul 16 în 2016 și 17 în 2017, se înregistreaza la absolvenții în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Evoluția în timp a acestui indicator arată o ușoară distanțare de media UE.

Sursă: Comisia Europeană

3. Utilizarea Internetului

Utilizarea Internetului analizează o gamă largă de activități pe care oamnei le pot face on-line. Procentul de utilizatori de internet care citesc știrile on-line (70%), folosesc internetul pentru a efectua apeluri video sau audio (39%), utilizează rețele sociale (63%), magazin on-line (66%) sau de a folosi servicii bancare online (59%) a crescut usor in ultimii doi ani.

Sursă: Comisia Europeană

La acest indicator distanțarea României față de penultima clasată este mai mare, fapt cauzat și de evoluția din ultimii ani când, prin scorurile realizate, România s-a depărtat tot mai mult de restul țărilor UE. România are însă o bună clasare la rețele sociale (locul 3 în 2016 și 8 în 2017) și chiar la apeluri video (locul 15 în 2016 și 2017), având o clasare slabă la cumpărături (locul 28 în ambii ani), la servicii bancare, video la cerere, muzica video, jocuri (locul 27) care au condus la clasarea pe ultimul loc la acest indicator. Tendința din ultimii ani este de distanțare față de restul țărilor.

Sursă: Comisia Europeană

4. Integrarea tehnologiei digitale de către afaceri

Companiile europene adoptă din ce în ce mai mult tehnologiile digitale, precum utilizarea softwarelui de afaceri pentru schimbul de informații electronice (de la 26% în 2013, la 36% din companii în 2015), trimiterea facturilor electronice (de la 11% în 2014, până la 18% din companii în 2016) sau folosirea social media pentru a adresa clienții și partenerii (de la 14% în 2013 la 20% din companii în 2016).

Sursă: Comisia Europeană

Și la acest indicator România se clasează pe ultimul loc, evoluția din ultimii ani arătând chiar o distanțare față de media UE. Clasarea persistentă pe ultimul loc este cauzată în principal de vânzările transfrontaliere și social media (locul 28), vânzările online ale IMM-urilor (locul 27), e-commerce și cloud (locul 26), partajarea electronică a informațiilor și facturi electronice (locul 24) 

Sursă: Comisia Europeană

5. Servicii publice digitale

Crește utilizarea servicii publice tot mai sofisticate disponibile on-line. Astfel, 34% dintre utilizatorii de internet au returnat formulare completate administrației publice on-line în anul 2017, în loc de predarea unei copie pe hârtie, față de până la 27% în 2013.

Sursă: Comisia Europeană
  

Și la acest indicator România se clasează pe ultimul loc, ”distanța” față de media UE părând a se reduce ușor. Clasarea se datorează utilizatorilor: eGuvernare (în scădere de la 8% în 2016 la 6% în 2017; locul 28), completarea online (locul 28).

Sursă: Comisia Europeană

Anul 2017 pare a arăta o distanțare a României față de (media) Uniunii Europene, țara noastră pierzând teren la utilizarea Internetului, deși avem rețele de mare viteză, la integrarea tehnologiei digitale de către afaceri, conectivitate, și câștigând ceva teren la serviciile publice digitale și capital uman. Astfel România pare a-și fi consolidat ultimul loc în clasamentul după indexul DESI2017.

Trebuie să fie și o țară pe ultimul loc - nu pot fi chiar toate pe primul loc!

Guvernarea tehnocrată, guvernare de tranzit apărută într-un moment de criză politică și fără sprijin parlamentar, nu pare a fi contribuit prea mult la digitalizarea României poate și din cauza mandatului scurt și a contextului. Noua alianță la guvernare, cu o puternică majoritate parlamentară și cu un mandat de 4 ani ar avea toate motivele și condițiile pentru transformarea digitală a economiei și societății românești. Numai să dorească să o facă. Deocamdată atenția și eforturile par a fi concentrate pe viața din închisori, dar timp ar mai fi.