Telekom Romania pe lista scurtă a Global Carrier Awards 2016

Potrivit comunicatului Telekom Romania din 27 septembrie 2016, operatorul nostru este nominalizat la trei categorii în cadrul Global Carrier Awards 2016:

- „Cel mai bun operator wholesale din Estul Europei”,

- „Cea mai bună echipă de vânzări wholesale” și

- „Cea mai rapidă extindere a serviciilor 4G”.

Dacă primele două nominalizări nu surprind, Telekom prin fostul RomTelecom având o infrastructură de telecomunicații bine dezvoltată în teritoriu oferită spre folosire altor operatori de telecomunicații, ultima nominalizare mă cam pune pe gânduri. Știam că dintre cei trei operatori cu  licențe LTE fostul Cosmote are cea mai mică acoperire, 57% acoperire a populației urbane și 32,4% a populației totale, fapt care a determinat Telekom să ofere un activ strategic greu de obținut, rețeaua fixă RomTelekom, contra un activ pe care îl avea dar pe care nu l-a dezvoltat - rețeaua LTE.

Întreb, oare la această nominalizare să se fi luat în considerare extinderea rețelei Cosmote prin accesul la rețeaua LTE a operatorului Orange Romania, acces obținut în urma acordului Orange Romania - Telekom de partajare a rețelelor anunțat în 16 februarie 2016? Prin acest acord fostul Cosmote a căpătat acces la rețeaua LTE a operatorului Orange Romania, iar extinderea acoperirii serviciilor LTE oferite de operatorul Cosmote a fost într-adevăr rapidă - de la 57% acoperire a populației urbane la data anunțării acordului cu Orange Romania, 16 februarie 2016, la 96% din populația urbană acoperire LTE anunțată în 19 mai 2016, probabil urmare a accesul la rețea Orange Romania. În acest caz, poate ar fi trebuit nominalizat și operatorul Orange Romania!

Sau, să fi extins fostul Cosmote brusc rețeaua LTE, deși declarațiile oficialilor Deutesche Telekom (Claudia Nemat, 23 februarie 2016) vorbeau despre extinderea acoperirii cu fibră optică (de la 1,4 la 2 milioane locuințe în acest an)? În acest caz, va renunța, oare, Telekom la acordul cu Orange Romania de partajare a rețelelor?

Din păcate evoluția din acest an a numărului de clienți comunicații mobile ai operatorului Telekom nu trădează vreo creștere rapidă a acoperirii rețelei LTE.

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

3. Eficiența afacerii - partea a doua

Datorii

Analizând evoluția datoriilor contractate de operatori pentru dezvoltarea afacerii constatăm mari împrumuturi, €1,3 miliarde pentru fostul Romtelecom la începutul anilor 2000 pentru modernizarea rețelei, perioada după privatizarea din decembrie 1998 când piața nu era liberalizată, pentru ca valoarea împrumuturilor să scadă foarte mult în timp, €107 milioane în 2012, fapt care poate explica acoperirea mai redusă cu fibră optică (plan pentru 2 milioane locuințe conectate prin fibră optică la finele anului 2016!).

                                               

Sursă: Ministerul Finanțelor

La ceilalți operatori evoluția împrumuturilor a fost inversă, acestea crescând în ultimii ani. RCS&RDS conduce detașat cu împrumuturi de €995 milioane la sfârșitul anului 2015, bani folosiți la dezvoltarea rețelei mobile (inclusiv achiziția unei licențe pentru comunicații mobile în banda de 900MHz) și fixe (acoperire rețea fibră optică, viteze de acces până la 1Gb/s), dar și pentru achiziția altor operatori în decursul timpului, urmat de UPC cu €405 milioane folosiți pentru dezvoltarea rețelei (peste 2,5 miloane locuințe conectate prin fibră optică, creșterea vitezei la 500Mb/s) dar și achiziții de operatori mai mici și DCS cu €26,1 milioane (în aprilie 2012 a primit in împrumut în valoare de €15 miiloane de la BERD, iar în 2015 alte €10 miiloane) folosiți tot pentru dezvoltare.

De remarcat scăderea datoriilor în perioada 2001-2004, perioadă preliberalizare a pieței și de creștere economică a țării, scădere cauzată în principal de reducerea împrumuturilor operatorului Romtelecom deținut de OTE. Anul 2003 este anul liberalizării pieței românești, iar 2005 este anul achiziției Astral Telecom de către UPC (luna iulie) pentru $407 milioane și poate fi considerat referință în accelerarea concentrării pieței.

La finele anului 2012, ponderea datoriilor operatorului RomTelecom era de doar 9% din din total, în timp ce datoriile operatorului RCS&RDS reprezentau 68,8% din total în 2013, pentru ca în 2015 ponderea datoriilor operatorului (Rom)Telekom să crească la 15,9%, iar ponderea datoriilor operatorului RCS&RDS să scadă la 58,7%.   

  

Sursă: Ministerul Finanțelor

Grad de îndatorare

Gradul de îndatorare, definit ca raportul dintre datorii și total active, este un indicator  financiar important pentru capacitatea de finanțare a operatorilor. Operatorii cu un grad de îndatoare mai mic pot beneficia de împrumuturi la costuri mai mici, în timp ce operatorii cu grad mare de îndatorare au probleme la contractarea împrumuturilor. De exemplu, împrumutul obținut de RCS&RDS în 28 octombrie 2013, obligaţiuni garantate în valoare de €450 milioane, a avut un randament de 7,5% pe an, în  timp ce România a vândut în aceiași lună eurobonduri în valoare de €500 milioane tot pe 7 ani la un randament de numai 4,15%.

Sursă: Ministerul Finanțelor

RomTelecom stă cel mai bine cu un grad de îndatorare de circa 23%, cu mult sub media pieței de circa 67%, spre deosebire de UPC Romania, care pe lângă faptul că înregistrează pierderi începând cu anul 2006 are și un grad de îndatorare, 186%, cu mult peste media pieței și cu tendință de creștere începând tot din anul 2006.

Concluzii

Convergența fix-mobil stimulată de dezvoltările tehnologice, substituția fix-mobil cerută de piață, dar și impactul pachetelor de servicii dau operatorilor capabili să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii șanse mai mari în competiția de pe piața noastră.

DCS este un operator mic având ceva probleme (pierderi, datorii nu prea mari) căruia proprietarii nu îi vedeau un viitor pe piața noastră, oferindu-l spre vânzare în primăvara anului 2014. Pare un operator prea mic pentru pretențiile marilor operatori de comunicații mobile (Vodafone și Orange) sau pentru graba lor de a avea repede o rețea fixă națională, vânzarea acestuia putând aduce însă repoziționări pe piață, în funcție de cumpărător. 

RCS&RDS are și el probleme (pierderi, datorii, etc.) pe care încearcă să le țină sub control. Dezvoltarea în teritoriu a rețelei de comunicații mobile (folosind licența în banda de 900MHz), dar și a rețelei fixe și a afacerii, restructurarea afacerii în regiune (a vândut operațiunile din unele țări) pot duce la consolidarea poziției. Pachetul maxim cu 2x3 servicii îi oferă șanse mari de a rămâne competitiv, dacă va avea forța financiară necesară să dezvolte rețeaua de comunicații mobile.

(Rom)Telekom înregistrează de câțiva ani scăderea veniturilor, operatorul parcurgând un îndelungat proces de repoziționare, restructurare început acum câțiva ani și care a dus la diversificare serviciilor oferite (Internet, Tv). Fuziunea RomTelekom cu operatorul de comunicații mobile Cosmote, permițând Telekom să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii, în mod curios nu a condus la creșterea afacerilor celor două entități, cauza putând fi căutată în calitatea serviciilor oferite - rețeaua de fibră optică slab dezvoltată, rețeaua LTE slab dezvoltată și tarifarea inadecvată. Astfel, listarea pe bursă a operatorului (Rom)Telekom pare a se amâna pentru vremuri mai bune.

UPC Romania pare un operator cu probleme (pierderi, grad de îndatorare mare), dar care în ultimii ani și-a mărit continuu numărul serviciilor vândute și veniturile oferind un pachet limitat de servicii - triplu play (telefonie, Internet de mare viteză și TV, toate la punct fix) și al unui conținut Tv ceva mai slab decât RCS&RDS sau Telekom - nu are canale proprii de sport, știri, etc. Dacă problema datoriilor s-ar putea rezolva relativ simplu printr-o mărire de capital, cum compania mama a mai procedat în trecut, problema contului de profit și pierdere pare ceva mai complicată. Pentru rezolvarea ei, UPC a achiziționat în 2014 drepturile de retransmisie a campionatului national de fotbal pentru cinci sezoane începând cu vara 2014 fără a avea însă ”monopolul” pe care l-a avut RCS&RDS și Telekom în anii 2010-2014. S-ar putea, deci, ca aceasta să nu fie suficient pentru redresare, s-ar putea ca lipsa serviciilor de comunicații mobile (telefonie, Internet, Tv) din oferta operatorului să fie mult mai importantă. Ca atare, UPC ar trebui să ofere aceste servicii fie, lansând un operator de rețele mobile virtuale (Cosmote și RCS&RDS au obligația de a găzdui astfel de operatori) după cum declarau oficiali ai operatorului acum ceva vreme, fie încheind un parteneriat cu unul dintre operatorii de rețele mobile care nu are rețea fixă și care este interesați în a avea - Vodafone, sau poate chiar Orange. 

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

3. Eficiența afacerii

  

Venit mediu pe unitatea generatoare de venituri

Un indicator intersant ar putea fi venitul mediu lunar pe unitatea generatoare de venituri (UGV) determinat ca raportul dintre veniturile totale ale fiecărui operator și numărul total mediu de servicii vândute: telefonie + Internet + Tv. Cu €11,4/UGV/lună în anul 2015, fostul RomTelecom este pe primul loc urmat de RCS&RDS cu €8,5/UGV/lună, DCS cu €7,9/UGV/lună și UPC Romania cu €6,8/UGV/lună, media pentru acești operatori fiind de €9,2/UGV/lună. Valoarea mare rezultată pentru RomTelecom se poate datora și unor tarife mai mari, dar și unei rețele și infrastructuri de comunicații cu acoperire națională pe care o închiriază altor operatori.

Surse:  operatorii, ziare, estimări autor

Surpriza acestui grafic poate fi considerat faptul că media venitului pe UGV din comunicațiile fixe în anul 2015, și nu numai, este mai mare decât cea din comunicațiile mobile, explicabil prin proporția mare, circa 54%, a cartelelor preplătite la comunicațiile mobile.

O altă surpriză poate fi considerat și operatorul RCS&RDS, care nu este ultimul în acest clasament, în ciuda faptului că se vorbește despre acesta ca un operator cu tarife scăzute. Aceasta se poate datora pachetului maxim cu 2x3 servicii (telefonie fixă și mobilă, Internet fix și mobil, Tv) oferit de operator, unei rețele cu o acoperire tot mai mare, tot mai performantă, dar mai ales unor servicii din ce în ce mai performante (Internet cu viteza de 1Gb/s, etc.). Să amintim și faptul că RCS&RDS nu prezintă informații separate despre comunicațiile fixe și ca atare s-au făcut unele presupuneri prezentate la analiza comunicațiilor mobile.

Din grafic se mai observă și tendința de scădere a venitului mediu pe UGV, aproape continuă, cu o ușoară îmbunătățire în 2015, cauzată de competiția puternică dintre furnizorii de servicii de comunicații fixe, dar mai ales de concurența și substituția care vine de la operatorii de rețele de comunicații mobile, serviciile la punct mobil (telefonie, Interent, Tv) devenind un înlocuitor tot mai frecvent al serviciilor la punct fix. Reducerea a fost favorizată și de criza economică începută în anul 2009, de maturitatea, stagnarea pieței.    

Personal si eficiență

Număr mediu de angajați

Evoluția personalului operatorilor de comunicații fixe a fost contradictorie. În timp ce fostul operator monopolist RomTelekom și-a redus continuu personalul după privatizarea din 1998 ajungând la o medie de 5.291 angajați în anul 2015 de la peste 52.100 în 1997 urmare a unui îndelungat proces de restructurare, alți operatori, în căutarea dezvoltării, au mărit numărului personalului pe măsura extinderii afacerii. Astfel RCS&RDS a ajuns la un total de 10.579 angajați pentru comunicațiile la punct fix dar și mobil, în medie, în anul 2015. UPC  și DCS au păstrat oarecum constant numărul mediu al angajaților în ultimii ani, (ușoară scădere), 1.428, respectiv 1177 angajați, după ce UPC a avut fluctuații de personal începând cu 2006, adică după achiziția operatorului Astral Telecom.

Sursă: Ministerul Finanțelor

UGV pe angajat

Eficiența personalului se poate măsura și prin numărul de Unități Generatoare de Venituri deservite de un angajat. UPC România pare cel mai eficient operator cu 1.349 UGV/angajat în anul 2015, valoare peste media pieței. La polul opus se situează DCS cu 425 UGV/angajat. Evoluția operatorului UPC poate fi pusă pe seama achiziției operatorului Astral Telecom din anul 2005. Să remarcăm evoluția pieței spre creșterea eficienței, numărul de UGV/angajat crescând de la 100 din anul 2001 la circa 750 în anul 2015, urmare a creșterii concurenței, progresului tehnologic, dar și al maturizării pieței când eficiența devine mai importantă. În ciuda acestei evoluții, diferențele de eficiență față de comunicațiile mobile se mențin foarte mari, de circa 4 ori mai mici, semn al unor afaceri cu eficiențe diferite, comunicațiile fixe necesitând mult mai mult personal decât cele mobile, adică cheltuieli operaționale mai mari. 

Sursă: Ministerul Finanțelor

Venit pe angajat

O altă modalitate de a măsura eficiența o constituie venitul produs de un angajat, determinat ca raportul dintre venituri și numărul mediu de angajați. Aproape în întreaga perioadă analizată RomTelekom a avut o evoluție peste medie a acestui indicator dar și o pondere foarte mare la formarea mediei atât prin veniturle sale care însemnau peste 50% din totalul veniturilor, cât și prin numărul mare al angajaților. Creșterea din ultimii ani se datorează procesului de restructurare pe care RomTelekom îl parcurge de mai mulți ani și care a condus la scăderea numărului de angajați concomitent cu îmbunătățiri tehnologice.

Sursă: Ministerul Finanțelor

UPC a avut o evoluție sinuoasă după preluarea Astral Telecom cu valori sub și peste media pieței semn al unui proces de integrare a activelor preluate. Cu un număr relativ mic de angajați UPC ar putea fi considerată eficientă dacă numărul de UGV (și veniturile, deci) ar fi mare, adică dacă rețeaua pe care o operează ar fi utilizată intensiv.

În fine, ar fi de observat și tendința de revenire pe creștere a venitului/angajat la operatorul DCS, de la €31.400 în anul 2013 la €40.200 în anul 2015, valori însă mult mai mici decât media și faptul că a fost oferit spre vânzare fără reușită.

Să remarcăm și tendința de creștere, aproape continuă, manifestată de piață pe întreaga perioadă analizată, media crescând de la €25,000/angajat în anul 2001 la €84100 în anul 2013, în ciuda faptului că veniturile au scăzut începând cu anul 2009. Această tendința de creștere poate fi pusă pe seama competiției, adopției de noi servicii dar și nevoii de a crește eficiența în condițiile maturizării pieței. Creșterea din ultimii doi ani poate fi pusă pe seama creșterii economiei naționale, a salariului, dar și a creșterii adopției Interentului. Și aici comunicațiile mobile sunt mult mai eficiente, tot de circa 4 ori, decât comunicațiile fixe.    

Investițiile în telecomunicații și viitorul României

Guvernele țărilor care gândesc pe termen lung investesc în conectarea țării la rețele de mare viteză, adică în dezvoltarea economiei naționale. Fiecare după puteri și după cum își planifică viitorul!

                             

Astfel, o știre Telecompaper.com din 12 sept 2016 anunța că guvernul mexican a redus bugetul pe anul viitor și ca atare a redus și bugetul alocat pentru Mexico Conectado la 84% față de MXN 776.7 miliarde alocate in 2016. Ca atare, numărul de site-uri publice la nivel national pentru furnizarea de acces Internet gratuit va fi redus la 150.000 până în 2018, față de cifra inițială de 250.000.

Din contră, potrivit TeleGeography din 13 sep 2016, guvernul Suediei a alocat o sumă suplimentară de SEK850 milioane (US$100 milioane) pentru extinderea a accesului de mare viteză în zone rurale pentru perioada 2017-2020, la cele SEK3.25 miliarde deja angajate, ducând bugetul total al programului la SEK4.1 miliarde. Anterior guvernul mai investise SEK1.2 miliarde prin intermediul a trei programe regionale.

Ce va face România? Câți bani va prevede România în buget pentru a investi în telecomunicații, pentru a crește adopția Internetului? Nu știm deocamdată, guvernul tehnocrat nu se poate angaja cu cateva luni înainte de alegeri. Poate noul guvern va înțelege că investițiile în rețele de telecomunicații reprezintă investiții în dezvoltarea economică durabilă a țării pe termen lung. Așteptăm strategiile de guvernare pentru telecomunicații ale partidelor politice pentru a încerca să intuim ce ne așteaptă, să înțelegem evoluția economiei naționale și a României în următorii patru ani. Va investi România în telecomunicații, în viitor său?  Vom avea o Românie inteligentă sau …

Țara lui Copy-Paste?

În 5 iulie, 12 iulie și 19 iulie 2016 publicam pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.ro o trilogie dedicată Comunicatiilor mobile din România în anul 2015: partea întâi - Utilizare, partea a doua - Venituri și partea a treia - Eficiența afacerii.

În seara zilei de 14 septembrie 2016, căutând pe Internet aveam să dau din întâmplare peste trilogia mea publicată pe site-ul Sfin.ro sub semnătura Sfin.ro la http://www.sfin.ro/actualitate/comunicatiile-mobile-romanesti-in-anul-2015/#comment-1410

Pentru a se ”diferenția” de mine, sau poate din comoditate, ”autorul” Sfin.ro,  a publicat trilogia mea începând cu sfârșitul adica Eficiența afacerii și continuând invers cu Veniturile și terminând cu Utilizarea. În plus nu au publicat nici graficele păstând însă textul de sub grafic (Sursă: operatori, estimări autor). 

Publicarea în aceste condiții - inversarea celor trei părți și mai ales lipsa graficelor, deși în text se făcea referire la ele, mi se pare lipsă de profesionalism.

Este adevărat că în 15 iulie 2016 am trimis la office@sfin.ro prima partea a analizei mele cu invitația de a o publica, însă la emaiul meu nu am primit niciun răspuns, pentru ca în 5 august 2016 să fie publicată întreaga ”trilogie” în condițiile descrise mai sus.  

Publicarea fără acceptul meu a analizei mele în trei parți este o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală, care se pare a devenit un moft de vreme ce unii dintre ”înalții noștri demnitari” copiază pe rupte în teze de doctorat.

Aștept totuși reacția organelor competenete

Dr. Nicolae Oacă

SUA numesc primul Primul Director pentru Securitatea Informației

Potrivit Telecompaper.com din 9 septembrie 2016, SUA au numit primul Director pentru Securitatea Informației (Chief Information Security Officer) în persoana lui Gregory Touhill. Poziție a fost creată conform planului președintelui Barack Obama - Planul national de securitate cibernetică (Cybersecurity National Action Plan - CNAP), lansat în februarie, plan care are ca scop planificarea și implementarea politici de Securitate cibernetică la nivelul guvernului federal.

Cine urmează? Romania??? 

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

2. Venituri

Veniturile generate de comunicațiile fixe din Romania au crescut ușor în ultimii ani favorizate și de creșterea economică înregistrată de economia națională, dar și de creșterea utilizării unor servicii - Intermet, recepția programelor TV.

RCS&RDS depășește RomTelekom (Telekom) și la venituri?

Potrivit rezultatelor financiare prezentate de Ministerul Finanțelor, rezultate determinate conform standardului românesc de contabilitate, în anul 2015 RCS&RDS a raportat venituri totale de 3,346 miliarde lei corespunzând la €752,8 milioane la cursul mediu BNR de 4,445 lei pentru un Euro, din care dacă se scad €74,5 milioane atribuite comunicațiilor mobile (a se vedea ”Comunicațiile mobile românești în anul 2015”) ar rezulta pentru comunicații fixe venituri de circa €678 milioane, în creștere cu 15,9% față de anul anterior. Potrivit Ministeruli Finanțelor, Telekom (RomTelekom) a avut venituri totale de 2,942 miliarde lei, adică €661,9 milioane, valoare mai mică cu 2,5% față de anul 2014. UPC România a raportat venituri totale de 738 milioane lei corespunzând la €165,9 milioane, valoare mai mare cu 11,9% față de anul 2014. Operatorul DCS a raportat venituri de 210 milioane lei, adică €47,3 milioane, în scădere cu 0,8% față de anul anterior.  

Surse: Ministerul Finanțelor, estimări autor

Se poate remarca creșterea în anul 2015 a veniturilor totale, conform standardului contabil românesc, la operatorii RCS&RDS și UPC România, dar mai ales faptul că veniturile RCS&RDS ar fi depășit, pentru prima dată, veniturile Telekom/RomTelekom. Spun ”ar fi” deoarece veniturile RCS&RDS au fost detrerminate pe baza unor presupuneri asupra veniturilor generate de comunicațiile mobile, operatorul nepublicând informații separate pentru cele două linii de afaceri (comunicații la punct mobil și fix).

Astfel, pentru prima oară, RCS&RDS pare a avea o cotă de piață după venituri din comunicații la punct fix mai mare decât fostul RomTelekom.

Profitul net

Toți cei patru operatori au raportat pierderi în anul fiscal 2015, pe primul loc situându-se UPC Romania cu pierdere de €51,8 milioane urmat de Telekom cu pierdere de €27,6 milioane, RCS&RDS cu pierdere de €5,2 milioane și DCS cu pierdere de €2 milioane.

Să remarcăm faptul că în intervalul de timp analizat, perioadele cu profit nu sunt prea lungi și chiar și atunci operatorii nu se pot lăuda cu valori prea mari ale profitului net, semn al unei piețe cu probleme.

Sursă: Ministerul Finanțelor

Marja profitului net  

Analizând evoluția marjei profitului net, determinată ca raportul dintre profitul net și veniturile totale, se constată că o bună parte a timpului din perioada analizată operatorii de comunicații fixe au realizat pierdere și că atunci când au avut profit marja profitului a fost mică, semn al unei industrii competitive, ajunsă la maturitate sau chiar dincolo și amenințată/substituită de comunicațiile mobile. Dacă analizăm rezultatele celor patru operatori constatăm valori mult mai mici în perioadele cu profit decât la comunicațiile mobile și o ușoară tendință de reducere a pierderilor în ultimul an.  

Sursă: Ministerul Finanțelor

Se remarcă situația financiară ”deosebită” a operatorului UPC Romania - pierderi de prea multă vreme, începând cu anul 2006, adică imediat după preluarea Astral Telecom și accentuate după anul 2008, o explicație putând fi căutată, la început, în tarife ridicate și apoi în pachetul limitat de servicii. Să amintim că RCS&RDS oferă din anul 2007 și servicii de comunicații mobile care i-au permis să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii în timp ce UPC putea/poate oferi pachete cu numai trei servicii - Tv, Internet și telefonie, toate la punct fix. La aceasta s-a adăugat și faptul că RCS&RDS și RomTelekom au obținut drepturi de retransmisie a campionatului național de fotbal, a altor evenimente sportive, dar mai ales crearea unor canale Tv proprii (știri, sport, etc.) care au dus la creșterea bazei de clienți și, deci, și a veniturilor.

Concluzii

Veniturile mici, dar în creștere ușoară, pierderi, însă în ușoară scădere sunt semne ale unei piețe competitive, ajunsă la maturitate, puternic concurată de comunicațiile mobile, dar și defavorizată de reglementare. Asimetria tarifelor de terminare (tarife de terminare pentru convorbiri telefonice mult mai mari în rețele mobile decât în cele fixe!!!) a făcut ca telefonia fixă, afacere pe partea descendentă a ciclului de viață să subvenționeze de foarte multă vreme telefonia mobilă, afacere la maturitate. Eliminarea asimetriei prin eliminarea tarifelor de terminare în rețelele mobile, alături de accesul reglementat la rețelele mobile pentru toți operatorii de comunicații fixe ar putea duce la o posibilă redresare a telefoniei fixe, a comunicațiilor fixe.