Întrebări
la început de an
O știre de
început de an
http://www.zf.ro/zf-24/ministrul-comunicatiilor-a-discutat-cu-berd-despre-finantarea-telekom-radiocom-si-a-postei-romane-14955256
anunța că în primele zile ale noului an au avut loc
discuții la vârf între conducerea Ministerului Societății Informaționale și
reprezentanți BERD, subiectul fiind ”finanţarea companiilor Telekom România,
Radiocom, Poşta Română şi modul în care BERD poate fi implicată în susţinerea
acestor proiecte,
conform unui anunţ al instituţiei”.
Dorința și graba de a începe anul în forță, de a rezolva problemele este
lăudabilă. Curios este însă faptul că nu am reușit să găsesc pe site-ul
ministerului anunțul despre această întilnire și despre discuțiile purtate, ci
doar o trimitere la sursa menționată mai sus. Dar aceasta nu este singura curiozitate!
De ce Telekom?
De ce ministerul, acționarul minoritar (45,99% din
RomTelekom care deține 30% din fostul Cosmote), trebuie să poarte discuții
pentru finanțarea Telekom? Nu are, oare, Telekom puterea să obțină singură finanțarea
necesară dezvoltării afaceri? Până în anul 2013, când Ministerul Finanțelor a
prezentat ultimele informații financiare despre RomTelekom aceasta avea un grad
de îndatorare mic - 12,7% în 2013 - cel mai mic pe piața comunicațiilor fixe.
Nu la fel de bine stătea fostul Cosmote 108,6%, cel mai mare din piața
comunicațiilor mobile! Oare nici acționarul majoritar OTE nu poate să negocieze
obținerea finanțării unui operator din grupul său? Până acum ceva vreme OTE avea
întradevăr probleme cu împrumuturile - circa €3 miliarde micșorate prin
vânzarea unor active (Globul din Bulgaria, ..). Este adevărat că situația din
Grecia, piața principală pentru OTE, nu este roză și că veniturile grupului OTE
și EBITDA erau în scădere ușoară în primele trei trimestre din 2015. Oare, nici
Deutsche Telekom, acționarul important OTE, nu are suficientă putere de
negociere pentru a obține finanțare pentru un operator din grup?
Apoi, cum să corelăm această știre, discuții
cu BERD pentru finanțarea Telekom, cu abținerea reprezentanților României la
votul pentru învestirea noului director executiv Telekom Romania, Miroslav
Majoros?
Și încă o întrebare - oare mai este intersat
ministerul de vânzarea unui pachet de acțiuni Telekom, a patra tentativă
începută în 2013, de vreme ce se preocupă de finanțarea acestuia, de întărirea
acesteia? Greu de crezut s-a discutat despre vânzarea întregului pachet de
45,99% din RomTelekom către BERD.
Radiocom
un vechi ”client”!
Pe listă apar și două companii deținute de
statul român, care au ceva probleme - Radiocom și Poșta Română.
Prezența acestor companii nu este o surpriză.
Radiocom a avut în decursul timpului probleme cu împrumuturile, mare parte cu
garanția statului - circa €180 milioane împrumuturi la venituri de €78 milioane
în 2011, în scădere la circa €100 miliane la venituri de circa €75 milioane în
2014. Când statul nu a mai garantat a fost mai dificil să obțină împrumuturi și
astfel am avut eșecul trecerii la TV terestră digitală. Poșta Română vine după
eșecul privatizării și după câțiva ani cu pierderi, ultimul an sau ultimii doi
ani fiind, se pare, cu profit.
Să înțelegem oare că nici Poșta Română și
nici Radiocom nu sunt în stare să obțină creditare singure, fără sprijinul
statului, doar pe baza planului de afaceri?
Să înțelegem oare că se încercă din nou
împrumuturi cu garanția statului, cu care Radiocom s-a obișnuit în decursul
timpului și grație cărora a reușit să ajungă la datorii de €180 miiloane în
2011?
Sau, să înțelegem că se încercă din nou,
pentru a nu știu câta oară, restructurarea, întărirea poziției pe piață,
creșterea valorii, etc. a acestor companii înainte de …, cum declarau mai toți foști
miniștrii ai telecomunicațiilor?
Dacă este așa, soluția pare, mai degrabă,
privatizarea care să aducă o conducere eficientă.
Radiocom este o afacere bazată pe tehnologie,
ca de altfel toate afacerile din comunicații electronice, și ar trebui condusă
de o echipă executivă care să înțeleagă pe lângă tehnologie, afacerea, mai
ales. Eșecul trecerii la Tv terestră digitală,
care a pus România pe lista rușinii, a țărilor ce nu și-au respectat angajamentele
asumate la nivel international, arată că Radiocom are mare nevoie de o echipă
executivă. Poate că, înainte de finanțare, Radiocom ar avea nevoie de o echipă executivă
care să evite astfel de eșecuri, care să știe ce să facă cu împrumuturile. De
la BERD, de exemplu.
Sau, să fie BERD interesată de participații
in aceste companii, pe care să le achiziționeze de la statul român? La
privatizarea RomTelecom din 1998, BERD a avut opțiunea de a cumpăra un pachet de acțiuni ale operatorului pe care nu a
exercitat-o însă. Oare, acum va dori? N-ar fi rău!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu