Mărirea tarifului de monitorizare ilegală!

Încalcă Directiva privind Autorizarea.

Potrivit ordonanței de urgență, tariful de monitorizare perceput de ANCOM fiecărui operator de telecomunicații ar urma să crească de 7,5 ori de la 0,4% la 3% din cifra de afaceri realizată în anul anterior.

1. Ce este și cum se stabilește tariful de monitorizare?

Potrivit art. 12 al directivei 2002/20/EC privind autorizarea:

Orice taxă administrativă impusă furnizorilor de servicii sau reţele prin autorizaţia generală sau cărora li s-a acordat un drept de utilizare:

    (a) acoperă, în total, numai costurile administrative aferente gestionării, controlării şi aplicării sistemului de autorizare generală, a drepturilor de utilizare şi a obligaţiilor specifice menţionate la art. 6 alin. (2), care pot include costuri pentru cooperare, armonizare şi standardizare internaţională, analize de piaţă, monitorizarea conformităţii şi alte controale de piaţă, precum şi cheltuieli aferente lucrărilor de reglementare ce implică elaborarea şi aplicarea legislaţiei secundare şi a deciziilor administrative, precum deciziile privind accesul şi interconectarea.  

    (b) este impusă fiecărui furnizor în mod obiectiv, transparent şi proporţional, astfel încât să se reducă la maximum costurile administrative suplimentare şi taxele inerente.

(2) Atunci când ANR impun taxe administrative, acestea publică o prezentare anuală a costurilor administrative şi a valorii totale a taxelor percepute. Se pot face ajustări luând în considerare diferenţa dintre valoarea totală a taxelor şi costurile administrative.

Deci, colectarea taxelor administrative de către o Autoritate Națională de Reglementare se face NUMAI pentru funcționarea adecvată a acesteia. În acest scop, autoritatea de reglementare trebuie să justifice în fiecare an taxele încasate de la operatori efectuând ajustări în funcție de cheltuieli, adică reduceri sau măriri de taxe.

2. Excedentul bugetar al ANCOM cere reducerea taxelor cerute operatorilor

Finanțarea autorității noastre de reglementare ANCOM se face în principal prin tariful de monitorizare, tariful de utilizare a spectrului și tariful de utilizare a resurselor de numerotație. Deși în ultimii 10 ani ANCOM nu a mai perceput tariful de monitorizare (0,4% din cifra de afaceri) autoritatea a acumulat un excedent bugetar de circa 1 miliard lei, care, probabil a provenit din tarifele prea mari pentru utilizarea spectrului. Adică circa 100.000 lei încasați în plus în fiecare an! Aceasta a determinat ANCOM să prevadă in Strategia 5G pentru România, la cap.9.1, pct.1 măsuri privind tariful de utilizare a spectrului, care ar trebui să însemne reducerea acestor tarife.  

Ca atare, la început de an 2019, se impune mai degrabă scăderea tarifelor de monitorizare (spectru, mai ales), poate prin strategia 5G.

3. Comisia Europeană va corecta această anomalie dacă guvernul insistă

Ce propune ordonanța ministerului finanțelor este o nouă taxă mascată în tariful de monitorizare, făcând din ANCOM un colector de taxe, în flagrantă contradicție cu rolul său de autoritate independentă de reglementare a telecomunicațiilor.

Să mai spunem că în Uniunea Europeană au mai fost astfel de cazuri de încercare de deturnare a obiectului de activitate al ANR, Comisia Europeană intervenind și remediind prompt astfel de derapaje. De exemplu, prin comunicatul IP/10/1211, din 30 septembrie 2010 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1211_en.htm (Commission requests France and Spain to end 'telecoms taxes') Comisia a cerut Franței și Spaniei să renunțe la taxa de 0,9% pe veniturile totale ale operatorilor de telecomunicații. În anul 2009 guvernul francez și apoi cel spaniol avea sa introducă o taxă de 0,9% din veniturile totale pentru a compensa veniturile pierdute prin interzicerea publicității la posturile publice de televiziune. Era vorba de venituri de circa €400 milioane pentru Franța și de €230 milioane pentru Spania, în anul 2010. Comisia Europeana a declanșat procedura de infringement dând celor două țări un termen de două luni pentru a prezenta măsuri pentru a se conforma cu normele UE în domeniul telecomunicațiilor. În cazul în care nu se conformau, Comisia urma să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Dacă guvernul României nu va retrage din ordonanța de urgență mărirea arbitrară și ilegală a tarifului de monitorizare, Comisia Europeană va declanșa procedura de infringement contra României și o va anula.  

4. Tarifului de monitorizare trebuie redus sub 0,4%!

Pentru că tot au fost aduse in discuție taxele percepute de ANCOM, autoritatea trebuie să facă o analiză serioasă a necesitaților sale financiare reducând corespunzător atât tarifele de monitorizare a spectrului (după licitația din 2019 cantitatea de spectru va crește, deci va crește și mai mult excendentul bugetar) care se aplică doar deținătorilor de spectru, cât mai ales tariful de monitorizare, care se aplică tuturor operatorilor.

Propunerea de majorare a tarifului de monitorizare la 3% dovedește atât necunoșterea mecanismelor economice ale telecomunicațiilor, dar mai ales lipsa consultării cu cei care le cunosc. Acest amatorism se poate dovedi periculos pentru o industrie a telecomunicațiilor, care ar trebui să fie motorul dezvoltării economiei naționale (industria 4.0) și care se află înaintea unui moment important - acordarea licențelor 5G.

Vom mai avea licitație 5G???

Am rămas șocat citind în această dimineață prevederile proiectului OUG a ministerului finanțelor referitoare la telecomunicații, prevederi cu puternic impact asupra unei industrii care avea rolul să digitalizeze România, să o ducă la economa 4.0:

- tariful de monitorizare datorat de către operatorii de telecomunicații ANCOM crește de la 3%. De la 0,4%!

- prețul de pornire al licențelor 5G va reprezenta 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.

Mărirea acestor taxe în pregătirea licitației 5G nu face decât să precipite lucrurile și să pună în pericol desfășurarea licitației și implementarea noii tehnologii în Romania. 

Să remintim câ astăzi operatorii noștri de comunicații mobile sunt preocupați de recuperarea investițiilor făcute în tehnologia 4G, oferind déjà servicii care pot fi realizate și cu tehnologia 5G, astfel că strategia 5G ar fi trebuit să aibă și rolul de a-i convinge să achiziționeze noile licențe de spectru și să lanseze cât mai repede noua tehnologie.Să convingă că noile licențe 5G vor conduce la o afacere lucrativă. Mărirea nejustificată și pe criterii nespecifice industriei telecomunicațiilor schimbă mult datele problemei fiind evident că nu îi va convinge. Ci dimpotrivă. 

Spre deosebire de tehnologiile predecesoare, care aveau ca obiectiv preponderent omul și nevoile lui de comunicare, noua tehnologie 5G are preponderent în obiectiv conectarea obiectelor create de om cu aplicații în toate industriile, în întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale a României, al economiei sale. O nouă abordare tehnică și economică, dar și un nou model de afacere pentru operatori. 
Tarife inadecvate (modul de calcul diferit, nespecific telecomunicațiiilor, fundamentare ”ciudată”) și inoportune - discutarea strategiei 5G - vor duce la creșterea costului licențelor 5G și deci la creștera percepției riscului afacerii și vor face ca operatorii să se mai gândească dacă să participe la licitație, așteptând renunțarea la noile tarife propuse.

Mărirea acestor tarife va afecta și afacerile în derulare (2G, 3G, 4G, comunicații la punct fix) - se va transfera în tarifele cu care vor fi oferite serviciile românilor. Mărirea va fi și mai mare dacă luăm în considerație și mărirea altor tarife (energie, ...).

Impactul măsurilor preconizate s-a văzut astăzi la bursa noastră, BVB. Dintre operatorii noștrii de telecomunciații doar RCS&RDS este listat la bursă, măsurile preconizate de OUG ducând la scăderea valorii acțiunilor cu cca 7%. Intr-o zi!

Greu de crezut că vom avea anul viitor licitație 5G în aceste condiții.

Vom analiza pe rând și separat modificarea celor două tarife, rostul și impactul lor asupra pieței noastre ce telecomunicații, asupra economiei noastre, în speranța că legiuitorul va înțelege specificul industriei și va lua decizii în cunoștiință de cauză.  

5G - motorul celei de-a patra revolutii industriale,

motorul dezvoltării României!

Recent, ANCOM a anunțat organizarea, in 21 noiembrie 2018, a unei noi editii a conferintei internationale anuale, dedicata în acest an tehnologiei 5G. Conferinta, foarte inspirat intitulată “5G - motorul celei de-a patra revolutii industriale”, ar urma să prezinte și obiectivele si directiile de acțiune ale statului, potrivit Strategiei Nationale privind implementarea 5G.

Ideia este excelentă, titlul foarte inspirat, astfel că sunt premize ca decidenții politici, care dacă am înțeles bine vor fi prezenți la eveniment (dat fiind importanța, primul ministru ar trebui sa fie prezent), să înteleagă șansa României de a recupera marile decalaje care o separă de restul UE. Adică, există speranța unei abordări benefice României pe termen lung. 

Ce deosebește tehnologia 5G de tehnologiile anterioare? Dacă tehnologiile predecesoare aveau ca obiectiv preponderent omul și nevoile lui de comunicare, noua tehnologie are preponderent în obiectiv conectarea obiectelor create de om având deci aplicații vaste, in toate industriile, în întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale a României, a economiei sale. O nouă abordare tehnică și economică, dar și un nou model de afacere pentru operatori. Astăzi operatorii noștri de comunicații par mai degrabă preocupați de recuperarea investițiilor făcute în tehnologia 4G, astfel că autoritățile au un rol deosebit în convingerea acestora pentru lansarea rapidă a noii tehnologii în contextul actual din România, conferința fiind o ocazie deosebită pentru aceasta.

Care ar fi premizele unei abordări de succes pentru tehnologia 5G, care să permită României să reducă decalajele economice (PIB, salariu, …) și tehnologice față de restul țărior UE și care ar trebui să se regăsească pe agenda conferinței? Iată câteva :

Simplificarea accesului infrastructurilor 5G la terenul public. Dezvoltările de până acum (de la cablu simetric până la fibra optică și de la NMT până la 4G) au arătat o mare birocrație pe care guvernările din acele vremuri nu s-au arătat intersate a o rezolva. Dacă realmente vrem ca telecomunicațiile in general și tehnologia 5G in particular să devină motor al dezvoltării economice a țării ar trebui ca guvernanții să elimine urgent această birocrație pentru a putea avea o dezvoltare rapidă a noilor rețele. Alte state o fac:

https://www.telegeography.com/products/commsupdate/articles/2018/10/09/subtel-signs-agreement-to-simplify-access-to-public-land-for-infrastructure/ 

Mai mult, noul Cod al Comunicațiilor Electronice, care acordă o atenție specială implementării tehnologiei 5G in statele membre UE, oferă autorităților naționale de reglementare noi oportunități de a solicita accesul la infrastructura civilă și la elementele importante de rețea.

Un început s-a făcut totuși - ANCOM a adoptat tarifele pentru accesul pe proprietatea publică. Urmează greul - debirocratizare accesul pe proprietatea publică - autorizarea. Decidenții politici prezenți la eveniment ar trebui să propună, în numele guvernului, modalitați de rezolvare.
Fără o soluționare rapidă a acestei probleme dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G este în pericol, iar acordarea licențielor 5G iluzorie. 

Partajarea infrastructurii este o modalitate de a accelera dezvoltarea noilor rețele în condițiile reducerilor cheltuielilor de capital. Noile benzi de frecvențe (700MHz, 3,5GHz, 26GHz) care se vor acorda vor necesita noi site-uri, iar partajarea acestora ar reduce costurile. În multe țări pe langă operatorii de telecomunicații sunt și operatori de turnuri de telecomunicații care construiesc și operează turnuri pe care le pun la dispoziția operatorilor de rețele. Pe piața noastră fiecare operator și-a construit propria rețea de turnuri pentru echipamente, avantajul competitiv rezultând de multe ori și din viteza cu care acestea sunt construite și cu care teritoriul este acoperit. Lucrurie par a se schimba însă. Recent, noul șef al operatorului Vodafone, Nick Read, anunța posibilitatea de a vinde cele 110.000 turnuri pe care operatorul le deține in Europa. Adică și în România!

Tehnologia 5G ar putea permite apariția și în România a unui operator de turnuri care să ofere infrastructură tuturor operatorilor intersați. De foarte mulți ani am avansat ideia transformării (unei părți din) S.N. Radiocomunicații în operator de turnuri, dat fiind expertiza pe care o are - operează turnuri de foarte multă vreme. Desigur că ar fi nevoie de mult mai mult decât expertiză, iar în condițiile actuale ar fi o șansă pentru SNR pe care probabil că o va rata.

Ar trebui analizat dacă ar fi în interesul țării construirea în comun și partajarea unor părți de infrastructură pentru noile rețele.    

Cerințe de spectru: Spectrul oferit pentru tehnologia 5G și nu numai, ar trebui să fie curat, neafectat de interferențe, iar benzile oferite continui. Uneori vecinii noștrii ne-au creat probleme de interferențe în unele benzi de frecvențe pentru comunicații mobile din cauza nearmonizării utilizării spectrului. Discuțiile nu vor fi ușoare dat fiind faptul că nu toți vecinii sunt țări membre ale UE și folosesc diferite tehnologii.

Tot legat de spectru ar trebui spus că operatorul RCS&RDS, ultimul intrat pe piața comunicațiilor mobile, are spectru mai puțin decât ceilalți operatori (mai ales în benzile joase: 900MHz ...) fapt care încă îi poate crea probleme competiționale. La licitația de spectru din 2012 s-a făcut o primă reparație, rezervându-i-se spectru (2x5MHz în banda de 900MHz), licitația de anul viitor fiind încă o ocazie pentru a desăvârși ce s-a început atunci, rezervând iar spectru (banda de 800MHz?) chiar cu riscul de a crește prețul. Desigur, doar dacă RCS&RDS dorește.

Stimulente pentru testarea și implementarea noii tehnologii. De regulă guvernanții văd în tehnologia 5G o sursa de bani prin taxele de licențiere. Dacă însă se dorește accelerarea procesului (recuperarea unor rămâneri în urmă) sau testarea unor anumite aplicații, guvernanții stimulează operatorii, uneori în comun cu UE  

https://www.telecompaper.com/news/spain-announces-eur-20-mln-grants-for-5g-pilots--1265048?utm_source=headlines_-_english&utm_medium=email&utm_campaign=17-10-2018&utm_content=textlink  

Stimulentele pot fi acordate pentru testarea unor aplicații specifice de care guvernul sau entități aparținătoare ar putea fi intersate (orașe inteligente, ...).

Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.)  - cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente, etc., care ar putea stimula dezvoltarea mai rapidă a rețelelor 5G. Sectorul privat va adopta relativ rapid serviciile propuse de noua tehnologie pe măsură ce vor fi relevate afaceri lucrative. Statul s-a dovedit, mai mereu, reticent, poate și din lipsă de bani sau uneori de interes. Iar rezultatul a fost și este situarea perpetuă a României pe ultimul loc în UE ( a se vedea DESI 2018 - Digital Economy and Society Index prezentat de Comisia Europeană) în ce privește folosirea tehnologiei informației și a telecomunicațiilor în societate și economie.

Decidenții politici prezenți la eveniment ar trebui să angazeje ferm executivul în folosirea serviciilor propuse de noua tehnologie in toate entitățile  de stat pentru creșterea eficienței, debirocratizare și transformare digitală (orașe inteligente, ....)

Prețuri rezonabile pentru spectrul oferit care să permită dezvoltarea rapidă a noilor rețele Licitația 5G ar trebui privită ca o șansă în procesul de transformare digitală a României și nu doar ca o sursă de venituri la bugetul țării. Însă, după cum spuneam mai sus guvernele văd în licențierea 5G o ocazie deosebită de a mai încasa bani, cât mai mulți bani! Dorința guvernelor este cu atât mai mare cu cât licitația de spectru are loc in an electoral sau în preajma acestuia. Este cazul și al României - în anul 2019, când va avea loc licitația pentru spectrul 5G, vor avea loc alegeri pentru parlamentul UE și prezidențiale, iar în anul următor alegeri locale și parlamentare. Tentație mare, ocazie unică! Informal se vorbea pentru licitația 5G din România de o cifră rotundă - un miliarde euro, care ar pica bine oricărui guvern și mai ales unuia care are probleme cu deficitul bugetar (pentru care se împrumută de pe piața internă dar și internațională) și care vrea să câștige alegerile pe care le organizează. Supoziția ar putea fi alimentată și de recenta licitație de spectru din Italia unde s-au obținut €7,6 miliarde pentru spectrul 5G (700MHz, 3,7GHz și 26GHz), în principal din cauza  unui nou intrat. Rezultatul licitației italiene este un caz unic în acest an în Europa, iar România nu este Italia. Să reamintim și de marile licitații 3G din anul 2000 care au adus la bugetul statului (UK, Germania) zeci de miliarde de dolari îndatorând pe termen lung operatorii respectivi și frânând dezvoltarea rețelelor.  Ar fi o gândire pe termen scurt care ar pune în pericol tocmai ideia de bază a conferinței ”5G - motorul celei de-a patra revolutii industriale”. Astfel, acești bani mulți luați din investiții (telecomunicații) ar fi alocați pentru consum, contraproductiv pe termen lung.

Să mai spunem că licitațiile 5G de până acum au arătat prețuri mai mici decât licitațiile 4G, care la rândul lor au relevat prețuri mai mici decât la marile licitații 3G din anul 2000, iar această tendință ar trebui să se regăsească și în România. Marile licitații din anul 2000 par a fi fost o lecție învățată atât de operatori cât și de autorități. 

Strategia Natională privind implementarea 5G ar mai trebui să conțină și câteva repere în timp - proiecte pilot 5G specifice, acordarea licențelor 5G (2019), lansarea comercială a rețelelor 5G în 2020, de exemplu, ținte de acoperire și viteze cu rețele 5G în anii următori.

Un semnal clar de susținere din partea decidenților politici prezenți la conferință și a guvernanților exprimat în varianta finală a Strategiei Nationale privind implementarea 5G – debirocratizarea accesului la terenul public, angajament ferm pentru adoptarea tehnologiei 5G, prețuri rezonabile pentru spectru, etc. - ar putea stimula adoptarea rapidă a noii tehnologii la nivel național, fiind totodată un pas important în transformarea digitală a României, în recuperarea decalajului țării noastre față de restul țărilor Uniunii Europene.

Tehnologia 5G este o șansă pentru România, rămânând de văzut dacă guvernanții vor înțelege și vor face demersurile necesare.