ANCOM - o nouă veche conducere?
La 1 aprilie 2015
își termina primul mandat la ANCOM Marius Cătălin Marinescu, primul președinte
al autorității naționale de reglementare a telecomunicațiilor care ducea la bun
sfârșit un mandat complet. Primii trei președinți au avut mandate întrerupte de
intervenții politice brutale, care au dus și la atenționări din partea Comisiei
Europene și chiar au condus la consolidarea legislativă a puterii președinților
autorităților de reglementare a telecomunicațiilor din UE, astfel că Marius
Cătălin Marinescu a putut rezista un mandat întreg.
A fost un mandat
de 6 ani, cel mai lung și cel mai eficient mandat de la înființarea autorității
în septembrie 2002. Timpul, dar mai ales priceperea, permit să construiești!
A fost un mandat
în care s-a pus ordine în activitatea de reglementare și monitorizare a
comunicațiilor electronice românești prin transpunerea și aplicarea, relativ
rapid, a recomandărilor și legislației Uniunii Europene în plan local.
A fost mandatul
în care România a organizat prima licitație de spectru din istoria sa în anul
2012, licitație care a adus statului venituri de peste €682 milioane, în care
s-au acordat 485
MHz in benzile de frecvențe de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz si 2600 MHz și care nu a fost contestată de niciun competitor la acea vreme. (O
singură critică venită după doi ani din partea operatorului Vodafone, care neatent la runda de alocare a
licitației din 2012 a rămas cu o bandă de frecevențe perturbată de vecinii din
nord și est, iar pentru a depăși situația se pare că a făcut schimb de spectru
cu RCS&RDS plus contractul de roaming național.).
A fost un mandat
în care ANCOM s-a impus prin prestația sa atât pe plan intrern, ca autoritate
autoritară, cât mai ales pe plan internațional, atât în regiunea noastră, unde a
reușit să coaguleze interese specifice regiunii (armonizarea în folosirea
dividendului digital, promovarea licitațiilor ca modalitate de alocare a
spectrului de frecvențe, etc.) propunând, fondând și menținând activ un grup
regional (www.ceeregionalworkinggroup.net ), cât și pe plan european prin poziții de prestigiu și de
mare responsabilitate deținute în diverse organisme internaționale.
Tot în acest
mandat s-a elaborat și primul ghid pentru reglementarea operatorilor de rețele
mobile virtuale, din păcate fără prea mare efect. Noroc cu Lycamobile și
eforturile sale, care au scos România de pe lista rușinii, a țărilor fără
operatori de rețele mobile virtuale.
A fost un mandat
cam lung, șase ani, pentru a ține motivat președintele unei autorități care
monitorizează o industrie cu venituri de circa €4 miliarde.
Ce s-ar putea
reproșa totuși acestui mandat - întârzieri, uneori mari, în punerea pe costuri
a tarifelor de terminare în rețelele mobile (de ex. aprilie 2014 în loc de
2012) și tarife de terminare în rețele mobile încă mari. Datorită contextului
său macroeconomic (PIB, salarii, etc.) România ar trebui să aibă, alături de
Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în rețele mobile din UE. Dar nu
are!
Prestația și
prestanța actualului președinte ANCOM, dar și experiența acumulată, îl
recomandă pentru încă un mandat. Rămâne de văzut dacă și politicienii (guvern,
președinte, ..) îl recomandă. Sau, dacă și dânsul mai dorește să mai continuie
în actualele condiții. Să amintim de salariul relativ mic al președintelui,
undeva la nivelul mediei salariului din telecomunicații și nu la vârful
acesteia, din motive birocratico-demagogic, care fac poziția nu prea atractivă
și nemotivantă.
Publicat în Ziarul Financiar din 3 aprilie 2015, Bursa din 7 aprilie 2015