Dr. Nicolae Oacă:
Listarea RomTelecom, un nou examen pentru
guvernanţi!
Guvernul României a decis
încă odată să vândă acţiunile pe care statul le deţine la operatorul RomTelecom.
Toate!. Nu ar fi prima dată când guvernaţii face un astfel de anunţ, aceştia renunţând
la vânzare în condiţii de piaţă mult mai bune decât cele de astăzi.
Procesul de
listare ar trebui început cu selectarea consultantului printro licitaţie
internaţională transparentă, care va oferi timp RomTelecom să fuzioneze cu
operatorul Cosmote. De mai mulţi ani RomTelecom parcurge un proces de
restructurare, adaptare la piaţă şi apropiere de Cosmote cu obiectivul de a
stabiliza compania, constând în reducerea costurilor şi lansarea de noi linii
de servicii. Astăzi RomTelecom ‚arată mai bine’: fără datorii, circa 7.000
angajaţi sau 700 UGV/angajat, dar se confruntă cu o problemă - scăderea
dramatică a abonaţilor la telefonia fixă. Aceasta a determinat operatorul să
treacă la o nouă etapă a restructurării în care se încearcă folosirea intensivă
a bazei de abonaţi, oferind şi servicii de acces de bandă largă şi conţinut,
dar mai ales ‚apropierea’ de Cosmote.
Fuziunea operatorilor RomTelecom şi Cosmote Romania
înainte de vânzare!
Operatorii
de comunicaţii fixe sunt mai puţin interesanţi pentru investitori decât operatorii
de comunicaţii mobile, un argument fiind randamentul investiţiei. Astfel, înainte
de listare ar trebui realizată fuziunea RomTelecom, care oferă comunicaţii fixe
şi în care România deţine 45,99% şi Cosmote România, operator mobil, în care
RomTelecom deţine 30%, ambii deţinuţi de OTE, controlat de Deutsche Telekom. Ar
trebui realizată fuziunea a doi operatori, fiecare cu problemele lui şi fiecare
acţionând pe cont propriu întro piaţă din ce in ce mai convergentă şi mai concurenţială
dar ajunsă la maturitate, întrun operator puternic capabil să concureze cu
Vodafone şi Orange. Ar rezulta un nou
operator în care statul român ar deţine mai puţin (20-30’%), dar a cărui valoare
ar fi mai mare decât valoarea celor doi operatori luaţi separat. Fuziunea ar
crea sinergii - economii la cheltuieli, venituri sporite prin pachete totale de
servicii, ”5 plays”: voce fixă şi mobilă, Internet fix şi mobil, TV, care ar
aduce un avantaj competitiv faţă de Vodafone şi poate şi Orange. Deutsche
Telekom are astfel de experienţe în alte pieţe, astfel că fuziunea nu ar trebui
să fie o problemă, dacă se doreşte. Dată fiind complementaritatea reţelelor,
ANCOM sau Consiliul Concurenţei nu ar trebui să aibă obiecţii.
Vânzarea prin listare duală pe bursă
Listarea
pe bursa este cel mai favorabil scenariu deoarece adresează intreaga piaţă de
capital internaţională si nu un singur cumpărător:: acţionarul majoritar Aceasta
ar însemna acordul acestuia, OTE având preempţiune la vânzare. Acum circa doi
ani, OTE nu se arăta interesat în cumpărarea unui pachet de acţiuni RomTelecom,
iar între timp situaţia nu s-a schimbat prea mult astfel că ar fi de presupus
că grupul OTE nu va dori sa cumpere
întregul pachet oferit de statul român. Dacă acordul se va obţine, vânzarea
acţiunilor RomTelecom s-ar putea face pe bursă: ofertă publică iniţială pe bursa
din Londra, de exemplu, şi bursa din Bucureşti. Listarea duală ar proteja
valoarea acţiunilor pe piaţa românescă de capital, o piaţă mai sensibilă.
Listarea la bursa implică
mai multi cumparatori (fonduri de investitii, investitori particulari, etc.),
astfel că valoarea acţiunii ar putea fi mai mare dacă oferta este
suprasubscrisă, adică dacă pachetul nu este prea mare. Vânzarea directă către
acţionarul majoritar poate conduce, uneori, la aprecierea incorecta a valorii
companiei.
Valoarea de piaţă
În anul 2012 RomTelecom
înregistra EBITDA de €166 mn, iar Cosmote de €120mn astfel că ar putea rezulta
o valoare între €500mn si €750mn pentru participaţia statului de 45,99%. Listarea la bursă implica evaluarea operatorului la
momentul vânzării, astfel că la momentul vânzării, probabil în 2014, se
vor lua în considerare rezultatele anului 2013 şi proiecţiile pe termen lung, iar
valoarea de piaţă va fi influenţată de condiţiile pieţei, de atractivitatea pieţei
noastre, de pachetul oferit spre vânzare, etc.
Pachetul de acţiuni oferit
A vinde intregul
pachet de acţiuni pare a nu fi în interesul României. S-ar putea obţine o
valoare pe acţiune mai mică prin “inundarea pieţei” cu acţiuni cu valoare între
€500mn si €750mn, mai ales în condiţiile unui context nefavorabil
(macroeconomic, piaţa de capital). După
modelul Franţei, Germaniei, sau Greciei, unde statul deţine încă o poziţie
minoritară, uneori
confortabilă, în structura acţionariatului, statul român ar trebui să vândă un
pachet suficient de mare pentru a fi interesant pentru marile fonduri de investiţii,
dar nu prea mare pentru a mai rămâne cu un pachet important de acţiuni. Un
pachet de 20-25% oferit spre vânzare ar putea fi atractiv pentru piaţă şi ar
putea duce şi la obţinerea unei valori bune pe acţiune, fiind şanse mai mari de
a fi suprasubscris. Un pachet de 20-25% ar putea permite statului român să
obţină între €250 mn şi €450mn, în funcţie şi de condiţiile pieţei. Restul de
acţiuni s-a putea vinde ulterior. Fuziunea pralabilă a operatorilor RomTelecom
şi Cosmote România ar mări interesul pentru acţiuni şi deci valoarea pe acţiune
obţinută din listare. Şi încă un argument: ’nu este bine să punem toate ouăle
în acelaşi coş’.
Folosirea rezultatului
vânzării pentru ”România Digitală”!
Fondurile rezultate din listarea RomTelecom ar trebui folosite
pentru ”România Digitală” - conectarea României la reţelele de mare viteză.
Astăzi 45% din populaţia României locuieşte în zonele rurale unde utilizarea
serviciilor de comunicaţii, dar şi activitaea economică este scăzută. Până acum banii generaţi din
telecomunicaţii (privatizarea RomTelecom, licenţe 3G, etc.) au fost “atraşi de
găurile negre” din economia României. Ţările dezvoltate consideră telecomunicaţiile motor al dezvoltării
economice şi investesc, creşterea cu 10% a penetrării accesului de bandă largă conducând
la creşterea cu circa 1% a PIB-ului. Banii rezultaţi din vânzarea Romtelecom ar
trebui investiţi în dezvoltarea acoperirii cu reţele de mare viteză, adică în
oferta de servicii de bandă largă, dar mai ales în stimularea cererii de
servicii de bandă largă: creşterea adopţiei. Un rol important îl va avea
“informatizarea” întregului aparat de stat (administraţie, educaţie, cultură, sănătate,
etc.), care să permită o interfaţă electronică, accesibilă şi prietnoasă cu
românul oriunde s-ar afla.
Guvernele României ne-au obişnuit cu
prestaţii slabe în ce priveşte vânzarea de active ale statului, Oltchim fiind
un exemplu, astfel că vânzarea unui pachet de acţiuni RomTelecom, amânată de
mai multe ori, ar putea fi un nou examen pentru guvernanţi.